CLICK HERE FOR BLOGGER TEMPLATES AND MYSPACE LAYOUTS »

miercuri, 27 martie 2013

De ce?

De ce nu pot odata sa ma despic in doua?
Sa sfarm, cum spargi o nuca, lantul incatusarii.
Din mine-ar curge-n valuri clocotitoare lava,
Un uragan ce fierbe talazurile marii.


S-ar prabusi un munte ce-n clipa de cutremur
Stanci mari rostogoleste spre -abisuri fara fund;
Copaci loviti de trasnet, cu bubuit de tunet
Ce ard, trosnesc, se-ndoaie si-n bezna se cufund.

S-ar inalta un cantec ce geme si scrasneste,
Cuprinde Rasaritul si moare la apus.
Un vultur ce roteste aripi de vijelie,
Invinge creste-nalte si cata tot mai sus.

Atunci ai intelege de ce nu sunt cuvinte
Care-ar putea s-arate ce simt si ce gandesc;
Si ai vedea ce-nseamna sa porti mereu cu tine
In inima cat pumnul, acest cosmar ceresc.

11 comentarii:

silvo spunea...

Buena semana, besos!

sutiene fara bretele spunea...

Foarte frumoasa compozitia

elena marin-alexe spunea...

Emoţionant popasul aici, draga mea, Criss! Frumoase versuri, frumos şi interesant mesaj.
Te îmbrăţişez , draga mea!

moteluri bucuresti spunea...

foarte frumoase versurile, nu am mai intrat de mult la tine pe blog.

tigari electronice ieftine spunea...

superbe versurile.

curatenie la domiciliu spunea...

esti foarte talentata la scris.

moteluri bucuresti spunea...

foarte frumoasa poezia.

Torturi copii spunea...

Foarte frumoasa poezia. La crimogene !. Felicitari !. Ai un talent deosebit. Astept si alte poezii.

Cora spunea...

Intradevar sunt deosebite versurile si sunt sigura ca voi reveni.

elena marin-alexe spunea...

Surprind cu mesajul frumosului, versurile ...Am descoperit şi altă Criss...Te felicit, scumpo!

Iulian Anghel spunea...

frumoasa rau poza cu porumbei