CLICK HERE FOR BLOGGER TEMPLATES AND MYSPACE LAYOUTS »

duminică, 10 februarie 2013

Credinta

Din inima insangerata ca un mac
Mii de izvoare izbucnesc.
Si toate se aduna intr-un lac

Pe care, nuferi albi, plutesc.
Imprastie atat parfum de chiparoase
Ca salciile ametite se apleaca
Deasupra lui si plang duioase,
Cu lacrimi care, niciodata nu mai seaca.
Si sangele se strange an de an
Cu-atata nerabdare si tarie,
Incat ridica un ostrov de margean, 
O neclintita temelie.
Pe care marmora credintei
Un templu fara seaman iti zideste;
Semn netagaduit al straduintei
Cu care amintirea te pazeste.
Vestala, dragostea veghiaza
Focul, ce alta data ai aprins.
Si el, speranta, lumineaza,
Ramane pururea nestins.

9 comentarii:

silvo spunea...

Parece muy constante, besos

boiserie spunea...

Frumoasa poezie :)

elena marin-alexe spunea...

Frumos...

proiecte case spunea...

Intradevar, frumos !

tapet spunea...

Mi se pare incredibil sa reusesti sa compui o asa poezie.

oferte speciale petreceri copii spunea...

Minunata poezie! :)

audiobooks spunea...

incantator

aerobic spunea...

Foarte frumos!

cazare constanta ieftina spunea...

Ce frumoasa este pozezia ta .